Skip to main content

Maestrul indiferentei

Atunci candva, probabil una din cele multe ti-a frant inima si simtamintele. Trebuie sa fie fost totusi mai mult decat atat, probabil ti-a ucis cuvintele-ti de dragoste si mai ales compasiunea ( ironic, inca nu mi-ai facut o declararie de dragoste dar in schimb cand te supar iti faci valiza sa pleci ). Te-a lasat precum iceberg, inconjurat de ape adanci,  reci si pline de capcane facandu-i pe cei care doresc sa se apropie de tine, fie si pret de o clipa sa isi riste viata. M-am napustit si eu oribita de iubire in acele ape si-am crezut ca dragostea ta ma va feri de orice primejdie. Mi-a fost greu sa inteleg ca nu am nici un drept sa iau lucrurile drept ceea ce nu sunt. Un iceberg nu poate iubi....e doar un munte de gheata , se poate topi la caldura - motiv pentru care cauta cu orice pret sa o evite- dar nu este capil sa emane decat raceala. In lumea lui trebuie sa fie fericit noi suntem de vina ca nu-l intelegem.

M-am mintit prea mult dar mi-a fost teama de adevar. Mi-a fost teama sa te privesc si sa inteleg ca tu nu poti iubi un suflet decat un trup iar trupul trebuie sa indeplineasca anumite criterii . Am fost apreciata cand ma ridicam la 'standarde' si invizibila cand esuam. Ce scump imi place sa platesc pentru o falsa fericire.

Da, hai sa aruncam cu noroi asa cum ne place noua si sa recunoastem! NU SUNTEM FERICITI!!! NU AM FOST NICIODATA!!! Am fost ....si atat! Ai fost tu cu cu problemele tale si prioritatile tale apoi a fost familia ta ( nevasta nu ti-e neam! ) apoi prietenii iar in cele din urma pentru ca nu mai era nimic eram si eu! Daca ai citi asta ( si sunt linistita deoarece tu nu manifesti nici cel mai mic interes fata de mine sau ceea ce ma preocupa, ma indoiesc ca ai citit macar un rand din acest blog desi mare pare iti este dedicata... ) probabil te-ai simti ranit dar te-as ruga sa lasi egoul la o parte pentru o secunda si sa privesti in oglinda. Probabil n-ai sa vezi prea mult deoarece tu imi vezi doar vina . Bunica m-a avertizat ' barbatul sa te cunoasca doar de la brau in jos' dar nu am vrut sa ascult iar acum platesc un suprapret pentru slabiciunea mea - jos palaria- o meriti!

Am obosit sa te fac sa ma observi, sa vezi tu ca exist, e inutil, daca nu am 45 de kg nu am facut nimic!!! Dar pot fi folositoare la facut curat si crescut copilul ( evident turele de noapte sunt specialitatea mea, motiv pentru care le fac 7 zile pe saptamana ca tu sa te poti odihni! Trebuie epuizant sa traiesti cu o persoana care iti provoaca sila asa ca ai nevoie sa te refaci .  A fost abia ieri cand printre lacrimi ti-am zis ca am ajuns la capatul puterilor si ca am nevoie de ajutor,am nevoie sa ma intelegi. Iti multumesc tratamentul de tacere si indiferenta pe care mi m-ai aplicat azi a ajutat enorm!

Nu ma deranjeaza ca ai inchis usa in urma ta, nu ma deranjeaza ca stai cu copilul pe care ti l-ai dorit enorm de mult doar cand te uiti la sport, nu ma deranjeaza ca nu poti rezista 5 minute fara chat pe mobil, nu ma deranjeaza ca nu ma iubesti, nu ma deranjeaza ca esti cu gandul la alta.....ma deranjeaza ca nu esti suficient de barbat sa ma faci sa nu le observ vreodata... Puteai sa ma minti frumos sa ma scutesti de mizeria asta. Banuiesc ca e mai usor sa trantesti usa in urma ta, sa dormi in cealalta camera ( asta e o confirmare in cazul in care amicele tale nu te cred pe cuvant :) sper ca asta sa iti ridice sansele la fericire)

Cand m-ai vazut plangand ai fugit respirand usurat cand am mintit ca sunt bine, cand ti-am intors spatele ai plecat pe varful degetelor ca nu cumva sa iti cer ceva. Nu te teme....nu vreau nimic de la tine! Nu imi cer iubirea inapoi, nu ma doresc inconjurata de cadavre. Nu imi cer saruturile inapoi, au fost prea putine sa le pot retine si lipsite de pasiune....au fost cersite si de cele mai multe ori am ramas cu mana intinsa.

Nu esti nici tu fericit, te vad....Steaua pierde mai mereu si nu sunt suficiente meciuri in zi ca tu sa te poti bucura de ele.

Credeam ca oferindu-ti ceea ce ti-ai dorit mereu, un copil ai sa fii mai putin superficial, si am primit ceea ce am meritat, inca o palma de la soarta. Ti-am zis candva ca daca  nu te cunosteam pe tine nimeni in lumea asta nu ma putea convinge sa fac un copil, ce naiva...n-am inteles ca tu esti un oarecare....la fel ca toti ceilalti de care ma ferisem.

Ramai in camera ta, cu viata ta, cu trairile tale. Iti aud respiratia si stiu ca nu dormi....visezi probabil si iti doresc ca visele sa iti devina realitate. Iti doresc tot binele din lume! Adevarul ma doare,nu e vina ta ca nu ma iubesti, e vina mea ca nu am stiut sa ma fac iubita. Nu te condamn, nu mai condamn pe nimeni azi si daca n-ar fi lanaga mine ghemotocul asta mic care azi a facut 4 saptamani de viata as urla in gura mare ceea ce mi-am dorit de ceva vreme. Dar n-am s-o fac!Nu acu cand am atatea motive sa fiu aici.

Popular posts from this blog

Intamplari cu final neasteptat

Am putine prietene cel putin de la o vreme iar azi am avut senzatia ca prietenia mea este pusa la incercare.
Intrand in sala de mese nu am putut sa nu observ cu coada ochilui doua din prietenele mele susotind in spatele mele. Nu am fost deranjata de susoteala in site pe cat am fost deranjata de faptul ca in sala de mese nu ne aflam decat noi trei si credeam ca suntem prietene cu toate .
Am asteptat pasnica pana cand susoteala a luat sfarsit, una din fete parasind sala de mese.
Nell, s-a asezat in fata mea zambind :
- Jo (lumea aici nu stie de Ioana, cu Jo) maine la ce ora ne intalnim?
I-am ignorat intrebare in timp de rasfoiam absenta o revista stupida a carui nume nici macar nu m-am obisit sa il citesc.
-Cine mai vine? M-a intrebat Nell vesela, fara sa fi observat faptul ca o ignor.
Mi-am ridicat privirea si i-am zabit :
-Nell, te consideri prietena mea? Am intrebat-o pe un ton ce-l doream calm
Nell ma privi speriata fata a intelege ce se intampla
-Ce inreba....
-Da sau nu, Nell i-am…

Crave

The space between the worlds where I can find myself without looking in the water reflection and getting a glimpse of what I once was and what I long to be.

There are no thoughts just the silence of my own soul.My armour is abandoned at the door I am free of darkness. I shred layer after layer until I walk naked and the ground shivers beneath my feet, the sun kisses all my imperfections and the wind calls my name. I will no longer hide behind the vail of lies. I raise my arms to the sky and I know I am where I belong. If this place would actually exist and have a name I could probably call it 'home'

Here, I allow myself to be. I can be simple, can be nobody and nobody's. I am nobody's child, nobody's lover, nobody's mother.

No longer the exhausted body that strives to look beautiful and thin to please those who can only see.
No longer the smile that shows up every time insecurities surface to impress those who judge.
No longer the laughter that hides a cry to …

Post it

Cand ti se face dor de mine sa-mi trimiti un semal de fum...

Abia astept sa-mi dau foc la valiza