Skip to main content

Posts

Showing posts from August 1, 2010

Eu, pana la 30 de ani ( Partea I )

Printre felicitarile priminte de ziua mea am gasit una care mi-a mangaiat ochii, auzul si simtamintele . Spunea asa ' In fiecare persoana de 30 de ani exista un copil socat de 18 ani care tipa : Ce s-a intamplat ?' Adevarat, inca ma simt de 18 ani si ma intreb, 'ce s-a intamplat? Cum s-a ajuns aici? '

Amuzant mi se pare ca la varsta de 18 ani credeam ca le stiu pe toate. Stiam ca nu vroiam sa fiu in preajma prea mult. Planul era simplu : traiesc viata la maxim, fara obligatii, fara complicatii ,doar eu si Valy mea ( cutulica mea)  Apoi la 30 de ani hai sa zicem 35 de ani -in cazul in care conditia fizica imi permite- apoi sa mor. Simplu si la obiect planul nu era deloc complicat. Nu vedeam sensul vietii dupa 30 de ani, si de ce l-as fi vazut atunci la 18 ani? Poate eram prea simpla in gandire sau cum multi m-au caracterizat prea superficiala. Uitandu-ma in urma azi, mi-e mila de copila de 18 ani care eram atunci. Cu sufletul mereu tremurand de teama ca n-am sa ma ridic…