Skip to main content

Ce e dupa happy end?


Credinta unui om e sacra si nimeni nu are dreptul sa o conteste dar cand omul ajunge sa isi puna intrebari cine are dreptul sa ii raspunda?


Candva iubeam filmele cu happy end, mi-a luat ceva vreme sa inteleg ca in viata nu exista happy end! Sau daca apare la un moment dat e relativ si de cele mai multe nu e un end, e un intermezzo in cel mai bun caz!


Nimic nu mi-a schimbat credinta sau parerea dar m-am trezit cu niste intrebari a caror raspuns il gasesc dificil de afalt daca nu chiar imposibil.

Desi multa lumea ar spune ca am sufletul otravit de recenta suferinta provocata de moartea unei fiinte de care eram atasata dar, nu pot sa nu ma intreb ce rost sa ne atasam in viata de cineva cand stim ca mai devreme sau mai tarziu un bad end va aparea?!


Ce rost sa ne mai nastem daca oricum murim? Ce rost sa mai iubim daca mai devreme sau mai tarziu acea persoana va muri? Ce rost sa ne mai socializam cand stim ca mare parte din cei cu care ne vim socializa vor muri? La ce rost ca lumea sa se indragosteasca si sa faca copii cand in cele din urma si acesti vor muri?! Ce sens toata aceasta tevatura? Teama de a nu fi iubit, teama ca ai sa mori singur, teama ca ai esuat in viata, teama ca nu esti placut de societate, teama ca parinti nu te vor, teama ca nu esti suficient de bun, teama ca intr-o zi ai sa regreti. Ce rost are sa avem aceste temeri cand oricum o sa murim! Si de parca a muri nu e suficient de stupid mai tre sa si putrezim!

Asa ca ai 2 alternative!


1.) sa ignori o viata intreaga un sfarsit iminent si desi toti mor in jurul tau tu sa respiri usurat ca nu ti s-a intamplat tie sau celor dragi tie....daca sunt celor dragie tie, iti spui asta e 'Shit happends' dar mergi mai departe ca esti inca viu si continui sa ignori faptul ca pe zi ce trece MORI...si continui sa ignori mirosul inevitabil de putregai.


2.) sa te razvratesti, nu ca ar ajuta la ceva dar macar poti sa te racoresti! Sa te razvratesti impotriva tuturor si sa le spui ca nu iti pasa! De ce ti-ar pasa, doar nimeni nu-ti cerere parerea! Nu te-a intrebat nimeni daca vrei sa te nasti, si uite, aici esti! Nu te-a intrebat nimeni daca iti place familia in care ai sa te nasti si uite, tre sa zambesti cand ti se arunca mancare cu polnicul in blidul jegos si sa zici 'multumesc frumos pentru toate darurile astea minunate ! Va multumesc voua, nu lui Mos Craciu, caci Mos craciun nu exista, e meritul tau si ai tinut sa imi spui asta de cand aveam 3 ani!'

Ce rost are ca nimeni nu mi-a cerut parerea, mi-as fi dorit sa fiu pianista daca urechea muzicala nu a fost unul din darurile primite! Nope, dar am daruri mai alese :boli de inima, autism si alte minunatii! Ce bucurie sa traiesc ca asa si-a dorit cineva si ce fericire sa mor cand zarurile sortii se vor arunca , la decizia altora! Eu sunt aici sa fac ce doresc altii : Divinitati nepasatoare, societate, parinti, vreme....Sunt marioneta perfecta si abia astept sa imi iau mult asteptatul cadou : 6 lemne in care imi voi permite sa putrezesc, ca asa au vrut altii, nu ca as fi vrut eu!


Cuvintele-mi sunt venin si ochii mi-s innecati de tristeti pe care am fost obligata sa le infrunt ...nu am avut de ales! Conditita sine-qva-non de a fi mascota ideala e sa te prefaci ca esti multumit si satisfacut, altfel piesa asta de circ nu va avea reusita si ma tem sa ma intreb ce repercursiuni ar avea asupra mea, nu ca mi-ar pasa dar nu-mi pot starni curiozitatea!


Nu conteaza cate inimi se frang cand o marioneta se piede in neant si nu se va intoarce in veci, cui ii pasa? Cui ii pasa de lacrimile pierdute? Cui ii pasa de golul lasat ? Cui ii pasa de racnetul ce-ti sta in piept gata sa sparga colivia pieptului? Cui ii pasa ? NIMANUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII, NICIODATA!Maini reci in schimb te vor bate te umar si-ti vor spune ' lasa ca acum e mai bine, precis in Rai' Stau si ma intreb cand toate povestile de adormit marionete se vor termina!? Cine s-a intors din putrefactie?


Dap, poate sunt suparata ca un suflet s-a pierdut fara rost...nu ca ar fi o mare scofala pentru ca milioane de suflete dispar zilnic, le observa cineva? Ma indoiesc!

Azi vreau sa iau pe cineva de guler, azi vreau explicatii ! Daca exista cineva, undeva cu adevarat azi, am sa aflu raspunsrile!


Nu more bullshit! I will rot anyway so, u better come up with some answers!

Popular posts from this blog

Post it

Cand ti se face dor de mine sa-mi trimiti un semal de fum...

Abia astept sa-mi dau foc la valiza

Intamplari cu final neasteptat

Am putine prietene cel putin de la o vreme iar azi am avut senzatia ca prietenia mea este pusa la incercare.
Intrand in sala de mese nu am putut sa nu observ cu coada ochilui doua din prietenele mele susotind in spatele mele. Nu am fost deranjata de susoteala in site pe cat am fost deranjata de faptul ca in sala de mese nu ne aflam decat noi trei si credeam ca suntem prietene cu toate .
Am asteptat pasnica pana cand susoteala a luat sfarsit, una din fete parasind sala de mese.
Nell, s-a asezat in fata mea zambind :
- Jo (lumea aici nu stie de Ioana, cu Jo) maine la ce ora ne intalnim?
I-am ignorat intrebare in timp de rasfoiam absenta o revista stupida a carui nume nici macar nu m-am obisit sa il citesc.
-Cine mai vine? M-a intrebat Nell vesela, fara sa fi observat faptul ca o ignor.
Mi-am ridicat privirea si i-am zabit :
-Nell, te consideri prietena mea? Am intrebat-o pe un ton ce-l doream calm
Nell ma privi speriata fata a intelege ce se intampla
-Ce inreba....
-Da sau nu, Nell i-am…

Wake up!

It's just an illusion, the image I wish to see is not there anymore,the words I seek have vanished as if it they never existed, the piano has stooped playing the obsessive tune  in my head, there's only cold emptiness in all corners of my aching soul. Another disillusion of a weak heart tricked by a master mind. Was it real at least for a moment in time? I touch my face as if  by magic it would reveal the truth denied. I am. I am what I am and there's nothing I can to do about that.In the morning sun light I believe I'm real but by sun set I doubt everything around me.
- Try and live with yourself, you' re the only thing you got left ! he says smiling in the dark corner of the room, haunting me:  It's just you between the four white empty walls. No one ever comes in and you never go out. They all call you names....'the woman with no windows in her heart'- mainly. Why so stubborn, you will never overcome your limitations. You'll never dance, sing or …