Skip to main content

Gol

Mi-am legat mintea in mii de colturi ascunse.
Am fost acuzata (pe buna dreptate) ca nu ma pot deprinde de lumea materiala si-am auzit cutiul rascucindu-se-n inima-mi prea putin deschisa fata de tot ceea ce conteaza si prea mult deschisa in fata vremelniciei. Am inghitit in sec -nu mi-am inghitit si mandria,desi as fi vrut era mult prea mare- am zambit, mi-am dat parul pe spate si-am plecat -la asta ma pricep uimitor de bine-. Ca orice las, sunt urmarita de remuscari si vocile rasar din tenebrele trecutului, mi-am intors privirea pentru o clipa -vroiam am sa vad daca are vreun sens sa privesc in urma- as fi vrut sa abandonez totul si sa recunosc cine sunt - suflet pierdut in cautare disperata de ajutor- dar lumea in ziua de azi nu are timp de pierdut, dispartatii nu mai sunt la moda iar de ajutor nu se mai da decat la crucea rosie (asta in cazul in care sunt dezinformata iar Crucea rosie s-a desfiintat)

Ma simt ca un titrez invartindu-se in voia sortii fara a stii cand se va oprii, unde si de ce ...intinzand mainile goale si cerand ajutor intr-o lume mult prea flamada de nepasare.

Imi vine sa tip 'nu ma lasa aici, ia-ma cu tine , du-ma in lumea ta plina de mistere elucidate inainte de cina, ganduri citite la cafeaua de dimineata, destine aflate in pauza de pranz! '

Popular posts from this blog

Intamplari cu final neasteptat

Am putine prietene cel putin de la o vreme iar azi am avut senzatia ca prietenia mea este pusa la incercare.
Intrand in sala de mese nu am putut sa nu observ cu coada ochilui doua din prietenele mele susotind in spatele mele. Nu am fost deranjata de susoteala in site pe cat am fost deranjata de faptul ca in sala de mese nu ne aflam decat noi trei si credeam ca suntem prietene cu toate .
Am asteptat pasnica pana cand susoteala a luat sfarsit, una din fete parasind sala de mese.
Nell, s-a asezat in fata mea zambind :
- Jo (lumea aici nu stie de Ioana, cu Jo) maine la ce ora ne intalnim?
I-am ignorat intrebare in timp de rasfoiam absenta o revista stupida a carui nume nici macar nu m-am obisit sa il citesc.
-Cine mai vine? M-a intrebat Nell vesela, fara sa fi observat faptul ca o ignor.
Mi-am ridicat privirea si i-am zabit :
-Nell, te consideri prietena mea? Am intrebat-o pe un ton ce-l doream calm
Nell ma privi speriata fata a intelege ce se intampla
-Ce inreba....
-Da sau nu, Nell i-am…

Crave

The space between the worlds where I can find myself without looking in the water reflection and getting a glimpse of what I once was and what I long to be.

There are no thoughts just the silence of my own soul.My armour is abandoned at the door I am free of darkness. I shred layer after layer until I walk naked and the ground shivers beneath my feet, the sun kisses all my imperfections and the wind calls my name. I will no longer hide behind the vail of lies. I raise my arms to the sky and I know I am where I belong. If this place would actually exist and have a name I could probably call it 'home'

Here, I allow myself to be. I can be simple, can be nobody and nobody's. I am nobody's child, nobody's lover, nobody's mother.

No longer the exhausted body that strives to look beautiful and thin to please those who can only see.
No longer the smile that shows up every time insecurities surface to impress those who judge.
No longer the laughter that hides a cry to …

Post it

Cand ti se face dor de mine sa-mi trimiti un semal de fum...

Abia astept sa-mi dau foc la valiza