Pagini

duminică, 7 iunie 2009

Suflet meu

Inainte sa bati campii ascuta-ti sufletul...
Sa-ti asculti mereu sufletul si sa-l lasi mereu sa fie ceea ce vrea ea, ca el va stii mereu mai bine ca tine ce e bine si ce e rau!

'vezi biluta asta mica ce pluteste?' am zambit si mi-am indereptat mana, am atins bila cu varful degetelor si am zambit emotionata ca un copil de 5 ani caruia ii artati un truc de magie.
'aceasta biluta esti defapt tu' am ras fara sa-mi iau ochii de la biluta si dintr-o data am stiut ca are dreptate
'sufletul meu' am murmurat mai mult pentru mine incercand sa vad mai departe, sa inteleg mai mult
'esti la a 'patra incercare', vezi tu, mai demult erai foarte aproape de El, scopul tau acum e sa iti amintesti, sa fii fericita si sa te apropii din nou de El' apoi mi-a vorbit de viitor, probabil mi-raspuns la toate intrebarile si freamatele existentiale pe care le-am avut pana acum dar eu eram prea preocupata de acea biluta plutitoare...cum sa pui in cuvinte un sentimet fara sa ii stirbesti valoarea....probabil ca e imposibil! Ia-ti tu sufletul in varful degetelor si ai sa intelegi .

Sufletul...singurul etern, privindu-l asa mic lipsit de aparare nu am putut sa nu simt o durere dulce in piept, era sufletul meu, doar al meu! Ata de fragil cum reusea sa-mi dea atata putere sa trec peste toate incercarile vietii cu capul sus si mintea intreaga..cum mi-a dat putrerea sa discern intre iluzie si deziluzie si cum m-a iertat de fiecare data cand am ales gresit. Cum mi-a indreptat pasii spre fericire si cum de cate ori eu i-am dat cu piciorul apoi tot el a fost cel care a m-a ridicat . Mi-a arata calea si perechea de pe vremea cand nu intelegeam iar eu speriata si lasa am fugit in lume sa ma pierd in ea si speram sa-l pierd si pe el , el nu si-a pierdut increderea in mine chiar daca eu mi-am pierdut increderea in el ba mai mult mi-a mai dat o sansa si mi-a scos iar in cale suflet-mi pereche.am inteles si am apreciat.

Sufletul meu...ascunde o lume intreaga de mistere ...adapostese intreg universul si alte suflete pe care le iubesc neconditionat si independent de vointa mea. Am sa iubesc pana la final, iar la final am sa-mi dau jos iubirea, am sa o asez pe marginea scaunului meu verde pe care deasmenea il iubeam ca-mi oferea clipa de liniste iar apoi am sa plec, sa inteleg misterele din el ...asta va insemna ca eforturile mele sunt recompensate, ca am aflat adevarul care in sfarsit ma va elibera! Atunci si numai atunci am sa pot sa merg la norii mei, care vor fi asa cum i-a descris Jack...nici un cuvant mai prejos.

In lumea asta nebuna crescuti si antrenati sa ne preocupam de tot ceea ce ne inconjoara, cu exceptia noastra,a sufletului si a sentimentelor noastre .

Traim o viata plina de regrete asteptand mereu o a doua sansa